spot_img
sâmbătă, iulie 13, 2024
Sibiu
cer senin
17.2 ° C
17.2 °
17.2 °
88 %
1.5kmh
0 %
sâm
35 °
Dum
36 °
lun
36 °
mar
36 °
mie
32 °
spot_img
AcasăMondenSibiu, splendida cetate a celor o mie de tradiții. Legendele așezării medievale...

Sibiu, splendida cetate a celor o mie de tradiții. Legendele așezării medievale care fascinează

-

Fostă Capitală Culturală Europeană, ocazie cu care a devenit faimos în întreaga lume, medievalul Sibiu este ideal pentru iubitorii de cultură și de tradiții, fiind unul dintre cele mai vizitate orașe din România.

Catalogat de străini drept „cel mai special loc al Europei“, cunoscut ca Hermannstadt, Cibinum sau Nagyszeben, Sibiul îi fascinează deopotrivă pe turiștii din țară, dar în special pe cei din afară.

De la cel mai spectaculos drum montan, renumit la nivel mondial, la cel mai mare muzeu etno în spațiu liber din țară, județul Sibiu atrage prin vechea cetate medievală care-i farmecă de fiecare dată pe turiștii străini fascinați să descopere o altă Românie decât cea la care se așteptau. Odată deschis cufărul cu atracții turistice, minunile din Sibiu nu vor înceta să surprindă călătorul la tot pasul.

Astfel că, în această săptămână luăm la pas vechiul oraș, astăzi reședință de județ – „cetatea celor o mie de tradiții”, iar în ediția următoare vă prezentăm la categoria travel câteva dintre comorile din împrejurimile sale.

Cetatea medievală a Sibiului, de la execuții la ochii-spion

Orașul Sibiu, care de-a lungul istoriei sale a fost deseori atacat, dar niciodată cucerit, a fost catalogat de către cei de la „Forbes“ drept una dintre cele mai idilice așezări din Europa. Ar fi imposibil să ajungi în aceste ținuturi fără să faci un popas în vechea cetate medievală în jurul căreia s-a dezvoltat municipiul reședință de județ, moștenire a coloniștilor sași care s-au așezat aici în secolul al XII-lea, după cum se poate observa și în galeria foto.

Orașul de Jos și Orașul de Sus ascund comori arhitecturale, străzi pline de culoare, misterioase pasaje cu scări, ochi iconici care acaparează mereu atenția turiștilor, de pe acoperișurile clădirilor istorice pe care Sibiul le-a păstrat și conservat într-un număr atât de mare, fapt ce l-a făcut celebru peste hotare. Ori de câte ori ajung aici, străinii se minunează de cât de puțin promovată este țara noastră peste hotare. Orașul ascunde atâtea tezaure, că nici măcar sibienii nativi nu mai sunt conștienți de cât de grandioasă este comoara pe care o dețin.

• Piața Mare, monument UNESCO

Puțini sunt conștienți de faptul că în Piața Mare, astăzi atât de animată de concerte, festivaluri, muzică, teatru, expoziții, pe vremuri se organizau execuții, pe lângă banalele târguri şi adunări cetăţeneşti.

Piațeta a fost decretată monument istoric și a intrat în Patrimoniul mondial UNESCO tocmai datorită clădirilor istorice care o înconjoară: Muzeul Brukenthal, Turnul Sfatului, Casa Albastră/Casa Moringer, Biserica Parohială Romano-Catolică, Palatul Filek etc.

Este considerată „kilometrul 0“ al centrului istoric al Sibiului, fiind menționată pentru prima dată în documente ca piaţă de cereale în 1411. Mai toate clădirile dețin „ochi“ ce par că spionează trecătorii, care nu sunt altceva decât mici ferestre a căror funcţie practică a fost dintotdeauna de aerisire a podului casei şi a obiectelor depozitate în interior.

• Copia Hagiei Sofia

Catedrala Mitropolitană din Sibiu, copie la scară redusă a Sfintei Sofia din vechiul Constantinopol, a fost construită la începutul anilor 1900, în Orașul de Sus, din ordinul mitropolitului Ardealului, Andrei Şaguna.

Construcția în stil bizantin cu trăsături specifice Renașterii românești, a fost ridicată în locul unei foste biserici grecești care a trebuit demolată, deși fusese declarată monument istoric, primind acceptul şi sprijinul financiar al Împăratului Franz Iosef I. Catedrala ortodoxă cu hramul „Sfânta Treime“ impresionează prin dimensiunile sale – peste 25 de metri în înălțime, în centru, cupola atinge 34 de metri, iar cele două turnuri au 45 de metri, cu tot cu crucile din vârf. Deasupra intrării străjuită de patru coloane se află un vestibul cu geamuri în formă de semicerc, vitrate. Cupolele au patru clopote masive.

Vedere aeriană asupra Catedralei Sfânta Treime din Sibiu
Catedrala Mitropolitană din Sibiu Foto Catedrala Mitropolitană din Sibiu jpg

Arcada intrării principale se remarcă prin mozaicurile comandate la München, iar în interior atrage atenția candelabrul aurit de sub cupola de 15 metri în diametru, executat la Viena, precum și chivotul din metal aurit la Württemberg. Fațada acoperită cu cărămidă în două culori, galben și roșu, și crucile de pe turnurile aurite în foc la Viena sunt alte două aspecte care fascinează. Lăcașul de cult este deschis în fiecare zi, între orele 8:00-20:00.

Sursa de inspirație pentru Catedrala Ortodoxă din Sibiu, actuala Hagia Sofia, redevenită moschee în urmă cu doi ani, după ce în 1935 a fost transformată în muzeu de Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul Turciei moderne, a fost la origine biserică creștină construită pentru a servi drept Catedrală a Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol, din ordinul Împăratului Iustinian. A îndeplinit rolul de centru al vieţii religioase din Imperiul Bizantin timp de aproape un mileniu, până în 1453, când a devenit Marea Moschee Aya Sofya pentru aproximativ cinci secole. Indiferent de întrebuințarea sa rămâne un monument remarcabil al arhitecturii universale, fiind a patra bazilică din lume ca mărime, după Bazilica Sfântul Petru din Roma, Domul din Milano și Catedrala Sfântul Paul din Londra.

• O vedere de la înălțime asupra vieții și a morții

Biserica Evanghelică sau Catedrala Evanghelică C.A. Sfânta Maria amplasată între Orașul de Sus și Orașul de Jos, în Piața Huet, este cel mai înalt imobil din Sibiu și una dintre cele mai impresionante clădiri gotice din Transilvania. A fost construită, în secolul al XIV-lea, tot pe locul unei biserici, din secolul al XII-lea. Veacuri la rând a avut rolul de a veghea asupra orașului, împotriva incendiilor, din punctul de observare aflat în turnul pe șapte niveluri. Lăcașul de cult deține al doilea turn cu ceas ca vechime din țară, datând din 1881. Turnulețele de pe fiecare dintre cele patru colțuri reprezentau dreptul orașului de a condamna la moarte – „dreptul sabiei”.

Vedere aeirană asupra celei mai înalte construcții din Sibiu - turnul Catedralei Evanghelice Sibiu
Biserica Evanghelică din Sibiu Foto You Tube jpg

Turnul înalt de peste 73 de metri are în dotare trei clopote. Există și o legendă legată de înălțimea acestei construcții care s-a dorit a fi cea mai mare din țară, doar că meșterii sași din Bistrița, de unde s-au inspirat sașii sibieni, au reușit să-i păcălească, prin tăierea unei bucăți din frânghia cu care măsuraseră turnul lor de 75 de metri, care a rămas astfel cel mai înalt din Transilvania. Edificiul în stil gotic impresionează prin inventarul mobil extrem de valoros, format din vase de cult din argint aurit, opere ale celebrului meșter Sebastian Hann, care nu sunt expuse, dar și cea mai frumoasă cristelniță de botez din țară, realizată de meșterul Leonhardus, în 1438.

Timp de trei secole, aici au fost înmormântați primari și alte somități ale vremii, fapt interzis din 1796, cu o singură excepţie – trupul neînsufleţit al baronului Samuel von Brukenthal a fost depus în 1803 în cripta amenajată lângă amvon.

Biserica deține o galerie de 67 de lespezi funerare unică în România, de la mormintele demontate. Are o lungime de 72 de metri și o lățime de aproximativ 22 de metri, iar pe unul dintre pereți are o cronică pictată cu evenimentele principale din istoria oraşului. Intrarea este liberă, dar există un program de vizitare, de luni până sâmbătă, inclusiv, între orele 9:00-17:00, iar duminica, între orele 11:00 și 17:00.

• Poveștile Podului Minciunilor: de la găini vopsite la dragoste trădată

Primul pod de fontă din România, la vremea construcției sale, în 1859, a fost a doua structură de acest tip din Europa. Inclus pe lista monumentelor istorice din 2015, renovarea din acest an a survenit după mai bine de un deceniu și jumătate de la ultima intervenție. Construit deasupra Străzii Ocnei, lega Oraşul de Jos de Oraşul de Sus, între Piața Mică/Kleiner Ring și Piața Huet/Huetplatz, fiind cea mai importantă cale de acces în cele două zone legate prin mai multe pasaje pietonale cu scări.

Există nu mai puțin de cinci legende care s-au țesut în jurul acestui pod, și în toate variantele mincinoşii aveau parte de un sfârșit tragic. În realitate, numele i se trage chiar de la denumirea sa pronunțată greșit: Liegenbrücke – în germană înseamnă „pod canapea“ sau „pod culcat“ și se referă la soluția găsită de proiectant, având în vedere că nu are piloni, iar Lügenbrücke înseamnă „podul minciunilor“. Cert este că a fost construit ca măsură împotriva mizeriei de nedescris care se crea pe străduța-tunel de dedesubt.

Unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din țara noastră - Podul Minciunilor Sibiu
Podul Minciunilor din Sibiu Foto Sibiul legendar jpg

Una dintre legende pleacă de la târgoveţii care-și păcăleau clienţii, motiv pentru care riscau să fie aruncați peste balustradă. O altă legendă amintește despre găinile care se vindeau în târg pentru care se plăteau taxe diferite: cele albe, fiindcă se ouau mai mult, erau taxate pe măsură, ceea ce i-a determinat pe târgoveți să recurgă la un artificiu… să le vopsească. Prinși cu găina vopsită, ei erau pedepsiți ca atare.

Alte legende se referă la povești de dragoste: tinerele care mințeau că sunt fecioare erau deconspirate în noaptea nunții și aruncate de pe pod, iar cadeții Școlii Militare le dădeau întâlnire fetelor pe pod, însă nu mai veneau. O legendă mai actuală susține că cei care-și declară iubirea pe acest pod au toate șansele să rămână împreună.

• Cel mai vechi muzeu din România

La momentul înfiinţării sale, în 1817, Muzeul Brukenthal a fost primul muzeu public din Europa Centrală și de Sud-Est, dar al treilea din lume, după British Museum din Anglia (1753) şi Muzeul Luvru din Franța (1793).

Cel mai vechi muzeu din România deține și astăzi una dintre cele mai bogate colecţii de artă, cărţi, stampe şi monede, moștenire lăsată de baronul Samuel von Brukenthal, singurul reprezentant al comunităţii săseşti din Transilvania care a deținut funcţii publice în cadrul imperiului austriac condus de Maria Theresa. A început să colecționeze pictură în timpul petrecut la Viena în calitate de cancelar aulic al Transilvaniei. În 1773, Almanahul din Viena consemna colecția particulară a lui Brukenthal ca fiind printre cele mai valoroase din acele timpuri.

Cel mai vechi muzeu din România - Muzeul Brukenthal Sibiu
Muzeul Național Brukenthal din Sibiu Foto Muzeul Brukenthal Sibiu

Palatul care găzduiește muzeul a fost construit pe când baronul era guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei. Construcția în stilul Baroc Târziu a avut ca inspirație palatele vieneze.

Biserica Evanghelică la care a ajuns averea acestuia, în lipsa moștenitorilor, a fost cea care a deschis palatul publicului larg, ca muzeu, apoi s-a preocupat de conservarea patrimoniului și dezvoltarea colecțiilor prin noi achiziții. Muzeul a intrat în proprietatea statului, odată cu naționalizarea din 1948, când a ajuns de la Societatea Transilvăneană pentru Ştiinţele Naturii în patrimoniul naţional. Pe parcurs și-a mărit considerabil averea: în 1957 s-a îmbogățit cu un Muzeu de Ştiinţe ale Naturii, apoi în 1966 cu un Muzeu de Vânătoare „August von Spiess“, în 1972 i se alătură Muzeul Farmaciei deschis chiar în clădirea în care a funcţionat prima farmacie pe teritoriul ţării noastre, în 1494, fiind mutat ulterior în sediul altei vechi farmacii; în 1988 – Secția de Istorie devenită ulterior Muzeu de Istorie, în Casa Altemberger, iar în 2006, Galeria de Artă Contemporană care din 2014 este Muzeul de Artă Contemporană.

Colecțiile Muzeului Brukenthal pot fi vizitate de miercuri până duminică, între orele 9:00-17:00. Prețul unui bilet de intrare diferă în funcție de muzeu și de categoria de vârstă: între 12 și 39 de lei, pentru adulți. Tarifele sunt prezentate pe site-ul muzeului, detaliat.

• Cea mai frumoasă stradă din oraș

Simbol al centrului istoric, Turnul Sfatului face legătura între Piața Mare și Piața Mică prin două ganguri. Construcția din secolul al XIII-lea a avut inițial rol de apărare, făcând parte din a doua centură de fortificații concentrice a vechii cetăți. Denumirea pleacă de la vecinătatea cu Turnul Sfatului Orașului – Primăria Sibiului – care ulterior și-a schimbat locația.

De-a lungul vremurilor, turnul a cunoscut mai multe înălțări și modificări radicale, astfel că astăzi doar parterul și primul dintre cele șapte etaje ale sale mai fac parte din construcția originală, avariată grav în secolul al XVI-lea. Accesul în interior se face printr-o ușă micuță, pe o scară spiralată. Mecanismul orologiului, de la începutul secolului trecut, poate fi admirat la penultimul etaj, în timp ce panorama asupra orașului se dezvăluie la cel din urmă nivel.

Turnul Sfatului din Sibiu împarte cetatea medievală în două orașe și două piețe
Piața Mică și Turnul Sfatului din Sibiu Foto Daciana Stoica

Actuală formă a turnului datează din prima parte a secolului al XIX-lea. A avut de-a lungul vremurilor mai multe întrebuințări: ca punct militar de observație, punct de observație incendii, depozit, închisoare, muzeu, spațiu expozant și observator turistic. Turnul poate fi vizitat în fiecare zi a săptămânii, în timpul verii între orele 8:00 și 20:00, iar pe timpul iernii între orele 10:00 și 20:00, contra sumei de 2 lei.

O altă legătură între Orașul de Jos și cel de Sus este realizată de Pasajul Scărilor, cunoscut și sub numele de „Zidul cu ace“, construit din piatră și cărămidă. Parte din cea de-a treia linie de fortificații a orașului, romanticul pasaj a fost construit în secolul al XIV-lea, fiind marcat de numeroase scări și arcade.

Aici se regăsește cel mai vechi restaurant din țara noastră, Butoiul de Aur, unde, potrivit unei legende locale, s-ar fi oprit chiar și domnitorul Mihai Viteazul după Bătălia de la Șelimbăr, ca să mănânce.

De-a lungul pasajului pot fi admirate unele dintre cele mai frumoase clădiri-monument istoric din Sibiu. Cadrele surprinse aici de pasionații de fotografii sunt absolut spectaculoase. Strada Cetății a fost construită în perioada medievală ca drum de legătură între turnurile care apărau orașul: Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor și Turnul Archebuzierilor, fiind decretată acum drept cea mai frumoasă stradă din oraș.

• Comoara din Dumbravă

La patru kilometri depărtare de centrul orașului, în Parcul Natural Dumbrava Sibiului, alături de grădina zoologică, se întâlnesc copaci seculari care au aproape jumătate de mileniu de existență, lacuri antropice, iar în mijlocul pădurii – cea ce unii consideră a fi cel mai mare muzeu în aer liber din țară și al doilea în lume – Muzeul Civilizației Populare Tradiționale sau Muzeul Astra cum îi spune toată lumea, deși informația nu este confirmată de către instituție.

Cel mai mare muzeu etnografic din România mustește de istorie tradiții și cultură - Muzeul Astra
Muzeul Astra din Dumbrava Sibiului Foto Muzeul Astra

În schimb, acest loc reprezintă cea mai importantă instituţie etno-muzeală din România. Pentru că Astra înseamnă mai mult decât Muzeul Civilizației Populare și Tradiționale, înseamnă și Muzeul Civilizației Transilvane, și Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească „Emil Sigerus“, deţinător al celor mai valoroase colecţii etnografice cu profil săsesc, dar și Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder“ – singurul din România profilat pe promovarea patrimoniului extraeuropean.

În Dumbrava Sibiului, gospodării întregi, cu case cu tot, strămutate de pe tot cuprinsul țării, recreează farmecul de odinioară al României rurale. Un muzeu al satului în care alături de case aduse din diverse regiuni ale țării, ateliere, mori de apă și de vânt, biserici de lemn, troițe, stâne și chiar grădini, regăsim prese uriașe pentru vin, fructe, ulei și alte structuri hidraulice – dovezi ale uluitoarelor tehnici populare ale românilor din vremurile de demult, portal către trecut, în lumea simplă, idilică și plină de naturalețe de odinioară. Pe 96 de hectare se regăsesc peste 300 de clădiri, desfășurate pe 10 kilometri de alei. Celebra casă de pe bancnota de 10 lei a fost adusă aici din Vlădești-Vâlcea.

Ca magia să fie completă, aici ai posibilitatea de a te plimba cu trăsura, cu bicicleta ori pe jos sau chiar cu barca (20 de lei). Amatorii de pescuit au ocazia să-și etaleze îndemânarea (50 de lei), iar vizitarea caselor este și ea tot contra cost. Muzeul poate fi vizitat în fiecare zi în intervalul orar 8:00-18:00, cu excepția verii, când programul se prelungește până la ora 20:00, contra sumei de 35 de lei pentru adulți (30 de lei pentru grupuri mai mari de 20 de persoane), 9 lei pentru elevi/studenți şi 15 lei pentru pensionari.

Muzeul Locomotivelor cu Abur reprezintă un alt obiectiv cu care Sibiul se mândrește. În Muzeul Feroviar aflat în vecinătatea Gării CFR sunt expuse 35 de locomotive cu aburi, două pluguri cu aburi și două macarale cu aburi, dintre care unele vechi de aproximativ un secol și jumătate. Piesele, neglijate de autorități, au un aer mai mult vintage, nefiind conservate, motiv pentru care deseori muzeul este asemănat cu un „cimitir al locomotivelor“.

• Arta închide cercul

Fără nicio îndoială, orașul de pe malul Cibinului este cunoscut și pentru evenimentele sale artistice. La începutul fiecărei veri, Festivalul Internațional de Teatru umple străzile și sălile de cultură până la refuz. Oameni din toată țara, însă și foarte mulți străini vin pentru a celebra arta antică a teatrului. Festivalul are de toate pentru toți – artă stradală, piese pentru cei mari și cei mici, dramă și comedie, actori renumiți și artiști amatori.

Toamna, Sibiul este gazda documentarului. Astra Film Festival este o adevărată incursiune de la cinema-ul clasic de non-ficțiune până la cel imersiv, neconvențional, care folosește cele mai noi tehnologii creative, de la vizionări în sala de cinema la experiența inedită a proiecțiilor cross-media 360 de grade. Festivalul nu îi uită nici pe cei mici, având o secțiune dedicată lor: Astra Film Junior aduce documentare pentru diferite categorii de vârstă și pune în dezbatere problemele celor mici și ale adolescenților. În acest an, Astra Film Festival își are deschise porțile și aprinse ecranele în perioada 9-16 octombrie.

Sursa : adevarul.ro

Articole asemanatoare

spot_img

Ultimele stiri